Fotografia
Informatii cu si despre fotografie. Sfaturi utile si linkuri catre pagini despre fotografie.
Thursday, April 10, 2008
DigiPhoto 2008
DigiPhoto este un concurs naţional de fotografie digitală, aflat anul acesta la a IV-a editie, organizat de către Asociaţia Studenţilor Informaticieni Ieşeni (ASII).
Anul acesta reprezintă un nou început pentru DigiPhoto. ASII este o asociaţie non-profit şi încearcă să vă ofere ocazia de a câştiga atât premii cât şi faimă din pasiunea voastră pentru fotografie în cadrul acestui proiect făcut cu ştiinţă şi suflet.
Înscrierile vor avea loc în perioada 6 aprilie – 27 aprilie 2008. Data ultimă de trimitere a fotografiilor este 27 aprilie 2008 ( ora 23:59 ) inclusiv. Finala va avea loc pe data de 10 mai 2008. Organizatorii îşi rezervă dreptul de prelungire sau modificare a datelor de concurs anunţând în prealabil acest lucru.
Text © digiphoto.asii.ro
Detalii pe site: http://digiphoto.asii.ro/
Monday, December 24, 2007
SARBATORI FERICITE !
Thursday, October 25, 2007
Fotografii neclare, cauze misterioase ?
Cu siguranta fiecare dintre voi v-ati trezit cu fotografii neclare. Initial ati dat vina pe un autofocus defectuos. Dar la o analiza mai atenta v-ati dat seama ca ati avut confirmare de focus (beep, LED sau blocarea punctelor AF pe LCD ori viewfinder). In plus focusul incorect nu induce miscare in fotografii. Putem elimina un suspect.
Daca ati ajuns la concluzia ca primul suspect poate fi eliminat, urmeaza al doilea suspect. Timpul de expunere. Stim ca pentru a avea o fotografie nemiscata de vibratile inerente ale mainilor avem nevoie de un timp de expunere dupa exemplul "50mm - 1/60" ori "200mm - 1/250". Ati prins ideea. Dar oare asa sa fie ? Ati respectat si aceasta si tot aveti fotografii neclare ?
Ei bine exista un motiv pentru asta! Cei mai multi dintre utilizatori isi folosesc aparatul in pozitii incorecte, totodata incomode. De exemplu multi tin aparatul cu o singura mana. Greseala mare! (chiar si un P&S slim se tine cu doua maini!) O alta pozitie provocatoare de miscare e tinerea aparatelor mici intre degetul mare si cel aratator al fiecareia dintre maini. Alta greseala! Niciodata nu veti putea mentine nivelul coturilor pe acceasi axa. Asta insemnand nu numai miscarea permanenta a orizontului dar si unul dintre motivele pentru care multi utilizatori au fotografii inclinate. O alta caracteristica a acestei pozitii este aceea ca veti putea observa cum balanta inclinarilor trage mereu spre partea pe care e pozitionat declansatorul aparatului.
Pozitia corecta in care se tine un aparat de tip P&S e incadrarea acestuia in L-ul dormat intre degetul mare si cel aratator. Cu cel aratator plasat pe partea de jos a aparatului, iar cel mare pe latura stanga a aparatului, avand mana dreapta sprijinita pe cea stanga sub nivelul aparatului. O alta metoda este aceea de a cuprinde latura stanga a aparatului sub forma de C, cele 4 degete deasupra si cel mare sub.
Pentru cei care folosesc aparate de tip SLR, DSLR sau Bridge exista si mai multe solutii. Va puteti achiztiona un "hand strap", un battery grip (daca este cazul sau cu putinta) pentru o mai mare priza pe aparat. O alta metoda de a controla miscarea e aceea de a avea cordonul pentru gat scurt, astfel ca atunci cand fotografiati sa stea perfect intins. Aceasta metoda e utila celor care trag de la nivelul pieptului fara a privi prin viewfinder.
Si acum sa trecem la cel mai mare inamic al fotografiilor clare. Momentul declansarii! Poate multi veti fi surprinsi dar momentul declansarii este foarte important in obtinerea unei fotografii clare. Si asta pentru ca multi au tendinta de a brusca aparatul in timpul apasarii pe declansator. Poate nu e mereu o bruscare violenta, ea poate trece neobservata dar exista. Sub nici o forma nu trebuie apasat declansatorul cu atata forta sau viteza incat mana stanga care sustine aparatul sa-si miste pozitia. Pentru aparatele mari pozitia cea mai buna este tinerea aparatului sprijinit pe podul palmei stangi, cu degetul mare si cel aratator de-o parte si de alta a obiectivului. Mana dreapta va fi bine fixata pe gripul aparatului, cu cotul sprijinit pe "ficat". Pozitia este tipica cu cea a tinerii unui pistol.
Acum ca stiti cateva trucuri noi, nu va ramane decat sa va verificati aparatul sa fie in stare normala de functionare, lentilele obiectivului sa nu fie murdare etc. Spor la fotografiat! Sunteti cu un pas mai aproape de fotografia visata!
© Gabi Udrea
Daca ati ajuns la concluzia ca primul suspect poate fi eliminat, urmeaza al doilea suspect. Timpul de expunere. Stim ca pentru a avea o fotografie nemiscata de vibratile inerente ale mainilor avem nevoie de un timp de expunere dupa exemplul "50mm - 1/60" ori "200mm - 1/250". Ati prins ideea. Dar oare asa sa fie ? Ati respectat si aceasta si tot aveti fotografii neclare ?
Ei bine exista un motiv pentru asta! Cei mai multi dintre utilizatori isi folosesc aparatul in pozitii incorecte, totodata incomode. De exemplu multi tin aparatul cu o singura mana. Greseala mare! (chiar si un P&S slim se tine cu doua maini!) O alta pozitie provocatoare de miscare e tinerea aparatelor mici intre degetul mare si cel aratator al fiecareia dintre maini. Alta greseala! Niciodata nu veti putea mentine nivelul coturilor pe acceasi axa. Asta insemnand nu numai miscarea permanenta a orizontului dar si unul dintre motivele pentru care multi utilizatori au fotografii inclinate. O alta caracteristica a acestei pozitii este aceea ca veti putea observa cum balanta inclinarilor trage mereu spre partea pe care e pozitionat declansatorul aparatului.
Pozitia corecta in care se tine un aparat de tip P&S e incadrarea acestuia in L-ul dormat intre degetul mare si cel aratator. Cu cel aratator plasat pe partea de jos a aparatului, iar cel mare pe latura stanga a aparatului, avand mana dreapta sprijinita pe cea stanga sub nivelul aparatului. O alta metoda este aceea de a cuprinde latura stanga a aparatului sub forma de C, cele 4 degete deasupra si cel mare sub.
Pentru cei care folosesc aparate de tip SLR, DSLR sau Bridge exista si mai multe solutii. Va puteti achiztiona un "hand strap", un battery grip (daca este cazul sau cu putinta) pentru o mai mare priza pe aparat. O alta metoda de a controla miscarea e aceea de a avea cordonul pentru gat scurt, astfel ca atunci cand fotografiati sa stea perfect intins. Aceasta metoda e utila celor care trag de la nivelul pieptului fara a privi prin viewfinder.
Si acum sa trecem la cel mai mare inamic al fotografiilor clare. Momentul declansarii! Poate multi veti fi surprinsi dar momentul declansarii este foarte important in obtinerea unei fotografii clare. Si asta pentru ca multi au tendinta de a brusca aparatul in timpul apasarii pe declansator. Poate nu e mereu o bruscare violenta, ea poate trece neobservata dar exista. Sub nici o forma nu trebuie apasat declansatorul cu atata forta sau viteza incat mana stanga care sustine aparatul sa-si miste pozitia. Pentru aparatele mari pozitia cea mai buna este tinerea aparatului sprijinit pe podul palmei stangi, cu degetul mare si cel aratator de-o parte si de alta a obiectivului. Mana dreapta va fi bine fixata pe gripul aparatului, cu cotul sprijinit pe "ficat". Pozitia este tipica cu cea a tinerii unui pistol.
Acum ca stiti cateva trucuri noi, nu va ramane decat sa va verificati aparatul sa fie in stare normala de functionare, lentilele obiectivului sa nu fie murdare etc. Spor la fotografiat! Sunteti cu un pas mai aproape de fotografia visata!
© Gabi Udrea
Wednesday, April 25, 2007
DigiPhoto 2007
DigiPhoto 2007 - concurs national de fotografie digitala
Asociatia Studenților Informaticieni Ieseni organizează DigiPhoto 2007, un concurs national de fotografie digitală desfăsurat online la adresa www.digiphoto.asii.ro .
Premiile insumeaza o valoare de peste 3000 de euro. Temele propuse pentru concurs sunt:
Conceptul de rural in Romania | Verdele incepe sa dispara | Manipulare Digitala | Acustic
In data de 19 mai in Iasi va avea loc un workshop sustinut de fotografi cu notorietate in comunitatea romaneasca, membri ai juriului. De asemenea se vor acorda
premiile castigatorilor, care vor avea asigurat transportul, masa si cazarea pentru prezenta in Iasi. Ca punct final DigiPhoto va avea una sau mai multe expozitii care
reunesc cele mai bune lucrari inscrise in concurs.
Inscrie-te acum pe www.digiphoto.asii.ro ! Te asteptam
Coorganizator: Teris
Partener: Oricum
Parteneri: British Council, Microsoft Students Partners, Code40
Sponsori: FiberLink, Iulius Mall, Synygy Europa, BRD, Ditech, AliXERO
Parteneri media: Sapte Seri, PhotoMagazine, BadOrGood, Radio Iasi, Radio Romania Cultural, Ziarul de Iasi, Radio Nord Est, Opinia Studenteasca, Radio Lynx, FotoMagazin
Friday, February 2, 2007
Expozitie de Fotografie MACROVISION
Vernisajul va avea loc pe data de 22 februarie 2007 , ora 11.00 , in cadrul Muzeului Judetean Ialomita din Slobozia.Printre Participanti:
- alexandru dinu serban;
- anca ecmegian;
- atanasiu cosmin;
- adrian ciorba;
- bogdan roates;
- cristian circiumaru;
- cornel brad;
- dan cristian mihailescu;
- edward timaru;
- emi cercel;
- marius florea;
- florin floreanu;
- florin vasilescu;
- gabi udrea;
- hajdu tamas;
- ioan nicolae;
- josef tiglesan;
- melinda naghi;
- mihai giurgiu;
- odon czintos;
- simo geza;
- simona buna;
- tiberius dinu;
- tudor ghioc.
- alexandru dinu serban;
- anca ecmegian;
- atanasiu cosmin;
- adrian ciorba;
- bogdan roates;
- cristian circiumaru;
- cornel brad;
- dan cristian mihailescu;
- edward timaru;
- emi cercel;
- marius florea;
- florin floreanu;
- florin vasilescu;
- gabi udrea;
- hajdu tamas;
- ioan nicolae;
- josef tiglesan;
- melinda naghi;
- mihai giurgiu;
- odon czintos;
- simo geza;
- simona buna;
- tiberius dinu;
- tudor ghioc.
Tuesday, January 23, 2007
Desaturarea folosind filtre colorate
Pentru cine nu stie deja, desi ma-ndoiesc ca nu stiti , desaturarea este procesul de transformare a unei imagini color intr-una alb-negru.
De cele mai multe ori, intr-un program de editare, distanta dintre color si A/N nu este decat unul doua clickuri. Aceasta este desaturarea normala. Dar in procesul A/N se folosesc si filtrele colorate, mai ales in laborator. De ele ne folosim pentru a face corectii de contrast sau schimbare de tonuri.
N-am sa va tin mult la povesti ci am sa va ofer direct o mostra (vezi mai jos) a ceea ce se poate face cu filtrele colorate, disponibile in programele de editare moderne. Pentru cine fotografiaza pe film, inca se produc si se gasesc filtre optice colorate.
Nu va ramane decat sa experimentati cu ajutorul acestora dupa bunul plac, pana ajungeti la un rezultat multumitor.
Click pe imagine pentru a o vedea la rezolutie mai mare !
© Gabi Udrea
De cele mai multe ori, intr-un program de editare, distanta dintre color si A/N nu este decat unul doua clickuri. Aceasta este desaturarea normala. Dar in procesul A/N se folosesc si filtrele colorate, mai ales in laborator. De ele ne folosim pentru a face corectii de contrast sau schimbare de tonuri.
N-am sa va tin mult la povesti ci am sa va ofer direct o mostra (vezi mai jos) a ceea ce se poate face cu filtrele colorate, disponibile in programele de editare moderne. Pentru cine fotografiaza pe film, inca se produc si se gasesc filtre optice colorate.
Nu va ramane decat sa experimentati cu ajutorul acestora dupa bunul plac, pana ajungeti la un rezultat multumitor.
Click pe imagine pentru a o vedea la rezolutie mai mare !
© Gabi Udrea
Labels:
alb-negru,
desaturare,
etc,
filtre,
filtre colorate
Sunday, January 21, 2007
Expunerea
Expunerea este influentata de 3 factori principali. Timpul de expunere, valoarea diafragmei si sensibilitatea ISO.
Timpul de expunere [eng. Shutter Speed] este durata [de timp] cat obturatorul este deschis iar materialul fotosensibil , film sau senzor , este expus actiunii luminii.
Diafragma este un mecanism, aflat in interiorul obiectivului, al carui scop este reducerea cantitatii de lumina care trece prin acesta. Obiectivele ale caror marime permite, au diafragma de tip iris. Aceasta poate avea un numar de cca. 6-8 placute metalice, care se inchid sub forma unui iris. Alt tip de diafragma este o placuta sau un disc, cu mai multe gaurele de diferite dimensiuni. Valoarea diafragmei [eng. Aperture] influenteaza si profunzimea de camp [cunoscuta si ca Depth-Of-Field sau DOF]. Profunzime de camp este zona clara dintr-o imagine. Ea poate sa fie numai o portiune ingusta a subiectului, poate sa fie clara inainte si dupa subiect, sau poate sa fie clara pe intreaga suprafata a imaginii. Cu cat valoarea diafragmei este mai mica [F1,4 ; F1,8 ; F2 etc] cu atat mai ingust este campul de profunzime. Situatia se inverseaza la o valoare mare a diafragmei [F11 , F16 , F22]. Atentie sa nu confundati valoarea diafragmei cu deschiderea diafragmei! O valoare mica a diafragmei cum ar fi F2 inseamna o deschidere mare a diafragmei, iar o valoare mare a diafragmei cum ar fi F16 este o deschidere mica a diafragmei.
Sensibilitatea ISO [International Organization for Standardization ISO 5800:1987 pentru film si ISO 12232:2006 pentru digital] este o valoare standard pentru o anumita sensibilitate a materialului fotosensibil. Cele mai cunoscute valori ISO sunt 25 , 50 , 100 , 200 , 400 , 800 , 1600 , 3200 si 6400. Dar sunt si exceptii sau valori intermediare, precum la aparatele digitale unde apar valori ca ISO 64 sau ISO 80. In ordine crescatoare fiecare valoare ISO este de doua ori mai sensibila decat cea precedenta astfel ca ISO 200 este de doua ori mai sensibil decat ISO 100 si doar pe jumatate la fel de sensibil decat ISO 400. Bun.
Relatia Timp/Diafragma:
Un timp de expunere scurt [rapid](exmp. 1/1000 ; 1/2000), ingheata miscarea facand subiectul sa para static chiar daca acesta se misca in momentul declansarii. Un timp lent de expunere (exmp. 1/30 ; 1/15 ; 1/8) accentueaza senzatia de viteza.
Valoarea diafragmei [eng. Aperture] influenteaza si profunzimea de camp [cunoscuta si ca Depth-Of-Field sau DOF]. Profunzime de camp este zona clara dintr-o imagine. Ea poate sa fie numai o portiune ingusta a subiectului, poate sa fie clara inainte si dupa subiect, sau poate sa fie clara pe intreaga suprafata a imaginii. Cu cat valoarea diafragmei este mai mica [F1,4 ; F1,8 ; F2 etc] cu atat mai ingust este campul de profunzime. Situatia se inverseaza la o valoare mare a diafragmei [F11 , F16 , F22]. Atentie sa nu confundati valoarea diafragmei cu deschiderea diafragmei! O valoare mica a diafragmei cum ar fi F2 inseamna o deschidere mare a diafragmei, iar o valoare mica a diafragmei cum ar fi F16 este o deschidere mica a diafragmei.
Relatia timp/diafragma poate rezulta (avand aceleasi conditii de iluminare) mai multe situatii de expunere corecta, variind timpul de exunere si diafragma (vezi tabelul de mai jos), insa fiecare dintre aceste expuneri au modificari sa spunem estetice asupra imaginii. Pentru ca dupa cum bine stim deja, timpul de expunere influenteaza si miscarea dintr-o fotografie, pe cand valoarea diafragmei influenteaza profunzimea de camp. In conlcuzie relatia timp/diafragma o alegeti in functie de ce rezultat final doriti sa aveti.
Masurarea Expunerii:
La majoritatea aparatelor moderne fie analogice fie digitale masurarea se face TTL (Through The Lens) adica se realizeaza de catre aparat direct prin obiectivul aparatului de fotografiat.
Cele mai uzuale moduri de masurare sunt intr-un punct fix (spot) de regula in centrul cadrului, sau mediu (average) facand o medie dupa intreaga suprafata a cadrului.
Cand folosim "spot" si cand "average" ?
Masurarea spot este indicata in cazul in care contrastele sunt foarte puternice, sau subiectul se afla in contra-lumina [eng. backlight ; fra. contre-jour]. Insa daca doriti o silueta pe un fundal luminos utilizati masurarea "average" sau spot cu conditia ca punctul de masurare sa se afle nu pe subiect ci pe lumina.
Masurarea "average" este utila la cadre largi, peisaje etc. , atunci cand iluminarea este mai scazuta sau difuza, iar contrastele prea mari nu persista.
Daca subiectul dvs. este apropiat, pentru a obtine masurarea corecta, apropiati-va de el si masurati expunerea direct pe el fara sa aveti alte elemente luminoase cum ar fi cerul sau chiar soarele, in cadru. Daca aparatul nu permite blocarea expunerii (AE Lock) , dar va afiseaza datele pe LCD si aveti posibilitatea reglarii manuale, retineti masurarea facuta, departati-va la distanta dorita initial , ajustati expunerea conform masurarii si declansati. Astfel veti avea o expunere corecta a subiectului fara sa fie influentat de alti factori luminosi.
Puteti recurge si la masurarea luminii incidente. Adica va pozitionati foarte aproape, sau chiar in locul subiectului atunci cand este posibil, indreptati aparatul/exponometrul in directia din care dvs. veti fotografia. Astfel masurati lumina cazuta pe subiect, fara a fi influentata de stalucirea culorilor [care pot fi pe subiect].
Ce sensibilitate ISO ?
Sensibilitatea ISO se alege in functie de conditiile de iluminare. Cand lumina disponibila este suficient de puternica pentru o sensibilitate ISO scazuta (ISO 50 sau ISO 100) este indicata folosirea acesteia. Deoarece cresterea sensibilitatii ISO aduce dupa sine si cresterea granulatiei, in cazul filmului , sau cresterea nivelului de zgomot [noise] la senzorii digitali.
Folositi sensibilitate mare ISO numai atunci cand sunteti fortati sa o faceti, cum ar fi sali de concerte sau competitii sportive. Si aici daca nu aveti loc, sau nu aveti cu dvs., un trepied sau un blitz puternic. Eventual daca folosirea blitzului este interzisa precum in majoritatea bisericilor si manastirilor sau a unor muzee.
Pe scurt, cat timp sunteti afara si e soare nu aveti de ce sa ridicati valoarea ISO la mai mult de 100.
Sa nu uitati ca de sensibilitatea ISO depinde si relatia timp/diafragma. Daca nu tineti cont de aceasta puteti avea probleme cu sub/supra-expunerile sau cu cadre necalre, datorita miscarii aparatului in cazul unei expuneri prea lungi pentru tinerea in mana.
Si daca tot am ajuns aici. Trebuie stiut ca nu se recomanda un timp de expunere mai lent decat distanta focala. Astfel ca la f:28mm timpul de expunere din mana minim, va fi de 1/30, la f:50mm va fi de 1/60 , la f:80mm va fi de 1/125 , la f:135mm va fi de 1/250 si tot asa.
Daca aveti obiectiv sau aparat cu stabilizare optica/mecanica mai puteti devia 2-3 stopuri dar e bine pe cat posibil sa nu va bazati pe asta.
Pentru Digital : Balansul de Alb (White Balance : WB)
La digital pentru a obtine o expunere corecta [cromatic] trebuie sa ajustam balansul de alb in functie de sursa de iluminare. Daylight pentru lumina solara , cloudy pentru lumina solara difuza, tungsten pentru becuri bulb (60W , 100W etc), iar fluorescent pentru neoane sau becuri "economice" gen Philips sau Osram (8W , 18W , 22W etc.).
Atunci cand aparatul va permite puteti seta "custom" avand obiectivul aparatului indreptat catre o coala alba de hartie.
Succes la fotografiat !
© Gabi Udrea
Timpul de expunere [eng. Shutter Speed] este durata [de timp] cat obturatorul este deschis iar materialul fotosensibil , film sau senzor , este expus actiunii luminii.
Diafragma este un mecanism, aflat in interiorul obiectivului, al carui scop este reducerea cantitatii de lumina care trece prin acesta. Obiectivele ale caror marime permite, au diafragma de tip iris. Aceasta poate avea un numar de cca. 6-8 placute metalice, care se inchid sub forma unui iris. Alt tip de diafragma este o placuta sau un disc, cu mai multe gaurele de diferite dimensiuni. Valoarea diafragmei [eng. Aperture] influenteaza si profunzimea de camp [cunoscuta si ca Depth-Of-Field sau DOF]. Profunzime de camp este zona clara dintr-o imagine. Ea poate sa fie numai o portiune ingusta a subiectului, poate sa fie clara inainte si dupa subiect, sau poate sa fie clara pe intreaga suprafata a imaginii. Cu cat valoarea diafragmei este mai mica [F1,4 ; F1,8 ; F2 etc] cu atat mai ingust este campul de profunzime. Situatia se inverseaza la o valoare mare a diafragmei [F11 , F16 , F22]. Atentie sa nu confundati valoarea diafragmei cu deschiderea diafragmei! O valoare mica a diafragmei cum ar fi F2 inseamna o deschidere mare a diafragmei, iar o valoare mare a diafragmei cum ar fi F16 este o deschidere mica a diafragmei.
Sensibilitatea ISO [International Organization for Standardization ISO 5800:1987 pentru film si ISO 12232:2006 pentru digital] este o valoare standard pentru o anumita sensibilitate a materialului fotosensibil. Cele mai cunoscute valori ISO sunt 25 , 50 , 100 , 200 , 400 , 800 , 1600 , 3200 si 6400. Dar sunt si exceptii sau valori intermediare, precum la aparatele digitale unde apar valori ca ISO 64 sau ISO 80. In ordine crescatoare fiecare valoare ISO este de doua ori mai sensibila decat cea precedenta astfel ca ISO 200 este de doua ori mai sensibil decat ISO 100 si doar pe jumatate la fel de sensibil decat ISO 400. Bun.
Relatia Timp/Diafragma:
Un timp de expunere scurt [rapid](exmp. 1/1000 ; 1/2000), ingheata miscarea facand subiectul sa para static chiar daca acesta se misca in momentul declansarii. Un timp lent de expunere (exmp. 1/30 ; 1/15 ; 1/8) accentueaza senzatia de viteza.
Valoarea diafragmei [eng. Aperture] influenteaza si profunzimea de camp [cunoscuta si ca Depth-Of-Field sau DOF]. Profunzime de camp este zona clara dintr-o imagine. Ea poate sa fie numai o portiune ingusta a subiectului, poate sa fie clara inainte si dupa subiect, sau poate sa fie clara pe intreaga suprafata a imaginii. Cu cat valoarea diafragmei este mai mica [F1,4 ; F1,8 ; F2 etc] cu atat mai ingust este campul de profunzime. Situatia se inverseaza la o valoare mare a diafragmei [F11 , F16 , F22]. Atentie sa nu confundati valoarea diafragmei cu deschiderea diafragmei! O valoare mica a diafragmei cum ar fi F2 inseamna o deschidere mare a diafragmei, iar o valoare mica a diafragmei cum ar fi F16 este o deschidere mica a diafragmei.
Relatia timp/diafragma poate rezulta (avand aceleasi conditii de iluminare) mai multe situatii de expunere corecta, variind timpul de exunere si diafragma (vezi tabelul de mai jos), insa fiecare dintre aceste expuneri au modificari sa spunem estetice asupra imaginii. Pentru ca dupa cum bine stim deja, timpul de expunere influenteaza si miscarea dintr-o fotografie, pe cand valoarea diafragmei influenteaza profunzimea de camp. In conlcuzie relatia timp/diafragma o alegeti in functie de ce rezultat final doriti sa aveti.
Masurarea Expunerii:
La majoritatea aparatelor moderne fie analogice fie digitale masurarea se face TTL (Through The Lens) adica se realizeaza de catre aparat direct prin obiectivul aparatului de fotografiat.
Cele mai uzuale moduri de masurare sunt intr-un punct fix (spot) de regula in centrul cadrului, sau mediu (average) facand o medie dupa intreaga suprafata a cadrului.
Cand folosim "spot" si cand "average" ?
Masurarea spot este indicata in cazul in care contrastele sunt foarte puternice, sau subiectul se afla in contra-lumina [eng. backlight ; fra. contre-jour]. Insa daca doriti o silueta pe un fundal luminos utilizati masurarea "average" sau spot cu conditia ca punctul de masurare sa se afle nu pe subiect ci pe lumina.
Masurarea "average" este utila la cadre largi, peisaje etc. , atunci cand iluminarea este mai scazuta sau difuza, iar contrastele prea mari nu persista.
Daca subiectul dvs. este apropiat, pentru a obtine masurarea corecta, apropiati-va de el si masurati expunerea direct pe el fara sa aveti alte elemente luminoase cum ar fi cerul sau chiar soarele, in cadru. Daca aparatul nu permite blocarea expunerii (AE Lock) , dar va afiseaza datele pe LCD si aveti posibilitatea reglarii manuale, retineti masurarea facuta, departati-va la distanta dorita initial , ajustati expunerea conform masurarii si declansati. Astfel veti avea o expunere corecta a subiectului fara sa fie influentat de alti factori luminosi.
Puteti recurge si la masurarea luminii incidente. Adica va pozitionati foarte aproape, sau chiar in locul subiectului atunci cand este posibil, indreptati aparatul/exponometrul in directia din care dvs. veti fotografia. Astfel masurati lumina cazuta pe subiect, fara a fi influentata de stalucirea culorilor [care pot fi pe subiect].
Ce sensibilitate ISO ?
Sensibilitatea ISO se alege in functie de conditiile de iluminare. Cand lumina disponibila este suficient de puternica pentru o sensibilitate ISO scazuta (ISO 50 sau ISO 100) este indicata folosirea acesteia. Deoarece cresterea sensibilitatii ISO aduce dupa sine si cresterea granulatiei, in cazul filmului , sau cresterea nivelului de zgomot [noise] la senzorii digitali.
Folositi sensibilitate mare ISO numai atunci cand sunteti fortati sa o faceti, cum ar fi sali de concerte sau competitii sportive. Si aici daca nu aveti loc, sau nu aveti cu dvs., un trepied sau un blitz puternic. Eventual daca folosirea blitzului este interzisa precum in majoritatea bisericilor si manastirilor sau a unor muzee.
Pe scurt, cat timp sunteti afara si e soare nu aveti de ce sa ridicati valoarea ISO la mai mult de 100.
Sa nu uitati ca de sensibilitatea ISO depinde si relatia timp/diafragma. Daca nu tineti cont de aceasta puteti avea probleme cu sub/supra-expunerile sau cu cadre necalre, datorita miscarii aparatului in cazul unei expuneri prea lungi pentru tinerea in mana.
Si daca tot am ajuns aici. Trebuie stiut ca nu se recomanda un timp de expunere mai lent decat distanta focala. Astfel ca la f:28mm timpul de expunere din mana minim, va fi de 1/30, la f:50mm va fi de 1/60 , la f:80mm va fi de 1/125 , la f:135mm va fi de 1/250 si tot asa.
Daca aveti obiectiv sau aparat cu stabilizare optica/mecanica mai puteti devia 2-3 stopuri dar e bine pe cat posibil sa nu va bazati pe asta.
Pentru Digital : Balansul de Alb (White Balance : WB)
La digital pentru a obtine o expunere corecta [cromatic] trebuie sa ajustam balansul de alb in functie de sursa de iluminare. Daylight pentru lumina solara , cloudy pentru lumina solara difuza, tungsten pentru becuri bulb (60W , 100W etc), iar fluorescent pentru neoane sau becuri "economice" gen Philips sau Osram (8W , 18W , 22W etc.).
Atunci cand aparatul va permite puteti seta "custom" avand obiectivul aparatului indreptat catre o coala alba de hartie.
Succes la fotografiat !
© Gabi Udrea
Labels:
balansul de alb,
diafragma,
expunerea,
ISO,
masurarea luminii,
timp de expunere
Subscribe to:
Posts (Atom)